sâmbătă, 26 noiembrie 2016

LECTIA 2. KONO HON WA DOO DESU KA

LECTIA 2
この ほんは どうですか。
KONO HON WA DOO DESU KA
DIALOG


これは あおい本です。このほんは あおいです。
あれは しろいきくです。あのきくは しろいです。

アナ:このほんは おもしろいですか。
ゆき:はい、そのほんは おもしろいです。(はい、そうです。)
アナ:あのいえは おおきいですか。
ゆき:はい、そうです。
アナ:あなたのいえは おおきいですか、ちいさいですか。
ゆき:わたしのいえは ちいさいです。
アナ:あのいえは だれのですか。
ゆき:わたしのです。
アナ:このほんは あかいですか、あおいですか。
ゆき:そのほんは あおいです。
アナ:あのほんは どうですか。
ゆき:あかいです。
アナ:これは どんなほんですか。
ゆき:おもしろい ほんです。
アナ:これは なんのほんですか。
ゆき:れきしのほんです。



Kore wa aoi hon desu. Kono hon wa aoi desu.
 Are wa shiroi kiku desu. Ano kiku wa shiroi desu.

Ana: Kono hon wa omoshiroi desu ka.
Yuki: Hai, sono hon wa omoshiroi desu. (Hai,sō desu. )
Ana: Ano ie wa ōkīdesu ka.
Yuki: Hai,sō desu.
Ana: Anata no ie wa ōkīdesu ka, chīsaidesu ka.
Yuki: Watashi no ie wa chīsaidesu.
Ana: Ano ie wa dare no desu ka.
Yuki: Watashi nodesu.
Ana: Kono hon wa akai desu ka, aoi desu ka.
Yuki: Sono hon wa aoidesu.
Ana: Ano hon wa dō desu ka.
Yuki: Akai desu.
Ana: Kore wa don'na hon desu ka.
Yuki: Omoshiroi hondesu.
Ana: Kore wa nan no hon desu ka.
Yuki: Rekishi no hon desu.

VOCABULAR

どう dō= cum
しろい shiroi= alb
あおい aoi= albastru
おもしろい omoshiroi= interesant
つまらないtsumaranai= plictisitor, neinteresant
だれ dare= cine
あさ asa= dimineata
いしishi = piatra
うち uchi= casa; acasa
おかし okashi= prajitura
おいしいoishii = gustos, delicios
あしashi= picior
かた kata= persoana; umar
れきし rekishi= istorie
ぶんがくbungaku= literatura
かさ kasa= umbrela
いす isu= scaun
くち kuchi = gura
ぶんか bunka = cultura
はな hana= floare; nas
かれ kare= el
かのじょ kanojo= ea



GRAMATICA
1. kono, sono, ano  corespund adjectivelor demonstrative din limba romana. Indica apropierea sau departarea de obiect, corespunzand pronumelor demonstrative これ kore, それ sore, あれ are . Se plaseaza inaintea substantivelor pe care le determina
Ø  indica apropierea de vorbitor.
Ex: この ほんは おもしろいです。Aceasta carte( de langa mine) este interesanta.
Ø  indica apropierea de interlocutor.
Ex: そのほんは あかいです。Cartea aceea ( de la tine din mana) este rosie.
Ø  indica departarea de ambii participanti la conversatie.
Ex:  あのいえは おおきいです。 Casa aceea(din departare) este mare.

2. Particula no indica posesia sau calitatea. In limba japoneza structura pentru posesie este urmatoarea:
POSESOR+ + OBIECT POSEDAT
Exemple:
わたしいえは ちいさいです。Casa mea este mica.
(eu de casa mica este)
あのいえは だれですか。A cui este casa aceea?
(acea casa cine de este)

3. Particula ka  in mijlocul frazei este echivalenta conjunctiei "sau".
Exemplu:
あなたのいえは おおきいです、ちいさいですか。Casa ta este mare sau mica?

4. Interogativele どんな donna ( ce fel de)  siどうdō (cum)  se refera la o calitate sau la o insusire, pe cand なんのnan noce fel de)  se refera la continut.
Exemple:
これは どんな ほんですか。おもしろい ほんです。
Ce fel de carte este aceasta? E o carte interesanta.(calitate, insusire)
このほんは どうですか。Cum este aceasta carte?
おもしろい です。Este interesanta. (calitate, insusire)

これは なんの ほんですか。れきしほんです。
Ce fel de carte este aceasta? ( ce contine). E o carte de istorie.(continut)

CONVERSATIE. かいわ
せんせい: こんにちは。
Sensei:   Konnichiwa.
せいと:こんにちは。
Seito:   Konnichiwa.
せんせい:いい おてんき ですねえ。
Sensei:    Ii   otenki   desu nē.
せいと:そう ですねえ。
Seito:     desu nē.
せんせい:おげんき ですか。
Sensei:   Ogenki  desu ka.
せいと:ええ、おかげさまで げんきです。
Seito:   Ee,   okage-sama de genki desu.
せんせい:それは けっこうです。さあ、はじめましょう。いい ですか。
Sensei:   Sore wa  kekkō desu.  Sā,   hajimemashō.   Ii desu ka.
せいと:どうぞ ゆっくり いってください。
Seito:   Dōzo   yukkuri   ittekudasai.

VOCABULAR:

いいii= bun, bine
(お)げんき (o)genki= sanatos
(お)o= prefix onorific de politete
けっこうkekkō= bine, grozav
ええee= da(familiar)
さあsā= ei bine! atunci!
おかげさまでokagesama= datorita dvs.
はじめましょうhajimemashō= sa incepem!
ゆっくりyukkuri= rar
いってくださいittekudasai=va rog sa spuneti
(お)てんき(o)tenki=vreme, timp



ねえnē=nu-i asa?( anticipeaza acordul interlocutorului)/ asa este.(confirmarea interlocutorului)



EXERCITII
1. Cititi urmatoarele propozitii si transcrieti-le in Rōmaji:

そのおかしは おいしいですか。はい、そうです。
あなたのかさは あおいですか、あかいですか。あかいです。
かれのかさは どうですか。ちいさいです。
これは だれのほんですか。わたしのです。
あなたの れきしのほんは どんなほん ですか。おもしろいほんです。
あなたのほんは どうですか。わたしのほんは つまらないです。
これは なんのほんですか。ぶんがくのほんです。

2. Formati propozitii substituind elementul urmator:

a). この いえは おおきい です。(ちいさい)
 この いえは おおきい です。(きく、ちいさい)
                (ほん)
                   (つまらない)
                   (おもしろい)
この ほんは おもしろいです。(こえ)
この えいがは おもしろいです。(あの)

b). この ちいさい はなは わたしのです。(ほん)
 この ちいさい はなは わたしのです。(その、いえ)
その ちいさい  ほんは わたしのです。(あなた)
その ちいさい はなは あなたのです。(かさ)
その ちいさい ほんは あなたのです。(おおきい、かさ)
その おおきい いえは あなたのです。(あの、おかし、かのじょ)

c)このほんは かれのですか。(あなた)
このいえは あなたのですか。(あの)
このほんは わたしのですか。(その)
そのいえは かのじょのですか。(はな、おかし)
あのはなは あなたのですか。(だれ、かのじょ)

3. Cititi urmatoarele cuvinte si asezatile in ordine alfabetica dupa silabarul Hiragana:
かさ、あし、いす、あさ、いし、うち、かた、くち、おいしい

4. Completati cu particulele sau cuvintele  care lipsesc:
わたし___ぶんがくのほん___おもしろいです。
あなた___いえはちいさいです___、おおきい___か。
これ___おおきい いえです。
このほん___あおい___。
これは なん__ほんです__。
あのきく___あかい___。
あのいえ___だれ__です__。

5. Traduceti in limba japoneza:
Este gustoasa prajitura aceea?
Cum este cartea aceasta? Este neinteresanta.
Cartea mea de literatura este interesanta.
Ce fel de carte este aceasta?  Este o carte de istorie.
Ce fel de crizanteme sunt acelea? Sunt crizanteme rosii.
Casa ta e mare sau mica?  E mare.
Cum este umbrela ta?  Este mica.


duminică, 20 noiembrie 2016

LECTIA 1. KORE WA NAN DESU KA?

LECTIA 1
これはなんですか?
KORE WA NAN DESU KA?

A:これは なんですか?
Kore wa nan desu ka?
B:それは ほんです。
sore wa hon desu.
A:あれは なん ですか?
Are wa nan desu ka?
B:あれは まど です。
Are wa mado desu.
A:これは なん ですか?
Kore wa hon desu ka?
B:はい、そう です。
Hai, sō desu.
A:あれは  ほん ですか?
Are wa hon desu ka?
A:いいえ、そう でわ ありません。
Iie, sō dewa arimasen.

VOCABULAR
これ kore = acesta/aceasta (de langa mine)
なん nan = ce?
それ sore = acela/ aceea( de langa tine)
ほん hon =carte
あれ are =acela/ aceea (de acolo)
まど mado =fereastra
はいhai =da
そう sō =aşa
いいえ iie = nu
いえ iecasa
いけ ike = iaz
こい koi = pasiune
えき eki =gara; statie
きくkiku =crizantema
こえkoe voce
あい ai = dragoste
かお kao =obraz;faţa
かきkaki =pruna
あかい akai =rosu
あおい aoi =albastru
おおきい ōkii= mare(adj.)
わたし watashi eu
あなた anata= tu
がくせい gakusee= elev
めいし meishi= carte de vizita
  
GRAMATICA

1. これ kore, それ sore, あれ are  corespund pronumelor demonstrative din limba romana.
Ø  これ indica apropierea de vorbitor.
              Ex: れは ほんです。Aceasta ( de langa min) este o carte./ Acestea (de langa mine) sunt carti.
Ø  それ indica apropierea de interlocutor.
Ex: それは ほんです。 Aceea ( de langa tine) este o carte./ Acelea (de langa tine) sunt carti.
Ø  あれ indica departarea de ambii participanti la conversatie.
Ex:  あれは まど です。 Aceea de acolo este o fereastra./ Acelea de acolo sunt ferestre.

OBSERVATIE!!!
- In limba japoneza nu exista numar si gen.

2. Particula [pronuntata WA, nu HA]  este o particula de tematizare , ce marcheaza tema enuntului( lucrul despre care se vorbeste in acea propozitie, care corespunde de cele mai multe ori cu subiectul propozitiei). Particula nu are corespondent in limba romana.

3. Copula です[desu] corespunde verbului "a fi" din limba romana la timpul prezent si are aceeasi forma la toate persoanele. Forma negativa la timpul prezent este でわ ありません[dewa arimasen].
OBSERVATIE!!!!
- Verbul in limba japoneza ocupa ultimul loc in propozitie.

Pentru a forma o propozitie in limba japoneza cu ajutorul copulei です utilizam urmatorul model:

                                     X Y です。  X este Y.

Exemple:
 これは ほん です。Aceasta este o carte.
わたし は がくせい です。 Eu sunt elev.

Pentru a forma o propozitie negativa in limba japoneza folosim modelul:
                              X Y でわ ありません。  X  nu este Y.

Exemple:
あれは まど でわ ありません。Aceea nu este o fereastra.
あなたは せんせい でわありません。Tu nu esti profesor.

4. Particula [ka] este o particula interogativa care se foloseste pentru a forma intrebari. Se plaseaza la sfarsitul propozitiei.
 Exemple.
これは ほん です。Aceasta este o carte.
これは ほん です Aceasta este o carte?


5. A face cunostinta/ a se prezenta.

Conversatie. かいわ

 イオネスク:はじめまして。わたしは イオネスクです。どうぞ よろしく。
たなか:はじめまして。わたしは たなかです。こちら こそ、どうぞ よろしく。これは めいしです。
イオネスク:どうもありがとう。

Ionesuku: Hajimemashite. Watashi wa Ionesuku desu. Dōzo yoroshiku.
Tanaka: Hajimemashite. Watashi wa Tanaka desu. Kochira koso, dōzo yoroshiku. Kore wa meishi desu. Ionesuku: Dōmo arigatō.

あいさつ [aisatsu] . Saluturi

おはよお[ohayō]= buna dimineata
おはよお ございます[ohayō gozaimasu]= buna dimineata(politicos)
こんにちは[konnichiwa]= buna ziua
はじめまして [hajimemashite]= Ce mai faceti?/ Incantat de cunostinta (lit. ne intalnim pentru prima data)- se foloseste cand facem cunostinta cu cineva pentru prima data.
どうぞ よろしく[ dōzo yoroshiku]= Incantat sa va cunosc (lit. va rog sa ma tratati cu ingaduinta)
こちら こそ[ kochira koso]= placerea e de partea mea (lit. eu ar trebui sa fiu cel care spune asta)
  さようなら [sayōnara]= la revedere
こんばんは  [konbanwa]= buna seara
おやすみなさい [oyasuminasai]= noapte buna
 ありがとう [arigatō] =multumesc
どうも ありがとう[dōmo arigatō]= multumesc mult
ありがとう ございます [arigatō gozaimasu]= multumesc (politicos)
 すみません([sumimasen]= ma scuzati, imi pare rau


EXERCITII
1. Cititi urmatoarele propozitii si transcrieti-le in rōmaji.
これは まど です。
あれは いけ です。
これは なん ですか。
それは きく です。
 あれは なん ですか。あれは いえ です。
あれは  かき です。

2. Formati propozitii substituind elementul urmator:
 これは ほん です。(まど)

これは いけ です。(あれ)

あれは いえ ですか。(いけ、なん、きく)

これは かき です。(でわ ありません)

これは いけ でわ ありません。(あれ)

あれは いえ でわ ありません。(まど)

あれは えき でわ ありません。(それ)

それは ほん でわ ありません。(です)
  

3.Cititi urmatoarele cuvinte si transcrieti-le in rōmaji:

いえ、いけ、 えき、こえ、 あい、 かお、 かき、 あかい、 あおい、おおきい

.Scrieti in Hiragana urmatoarele cuvinte:

sensei, gakusei, hon, iie, hai, nan, meishi, akai, mado, kiku, eiga(film), arigatō, sayōnara, konnichiwa, konbanwa, ohayō gozaimasu, hajimemashite, dōzo yoroshiku.

5. Traduceti in japoneza:

a. Ce este aceasta(de langa mine)? Aceea (de langa tine) este o carte.
b. Ce sunt acelea de acolo? acelea de acolo sunt crizanteme.
c. Ce este aceea de acolo? Aceea este gara.
d. Acelea (de langa tine) sunt ferestre?  Da, acestea( de langa mine) sunt ferestre.
e. Acesta de aici este un iaz? Da, asa este.